Probioticele au fost descrise ca: preparate sau produse viabile de microorganisme în număr definit şi suficient, care pot modifica flora (prin implantare sau colonizare) într-un compartiment al organismului gazdă asupra căruia exercită un efect benefic.

Conceptul de prebiotic a fost introdus de Gibson si Robeford în 1995 ca “ingredient alimentar nedigestibil" care are efect benefic asupra organismului gazda prin stimularea creşterii şi/sau activităţii unei singure sau a unei număr limitat de bacterii din colon.

Denumirea de sinbiotic reprezintă o combinaţie dintre probiotice şi prebiotice cu caracter stimulativ asupra unei specii sau unui număr de microorganism cu influenţă pozitivă asupra organismului. Pe lângă efectul favorabil al probioticelor asupra florei intestinale diferitele cercetări au demonstrat faptul că folosirea probioticelor are numeroase alte efecte benefice:

Produsele lactate probiotice

Cele mai folosite bacterii probiotice în industria alimentară sunt lactobacilii. Aceste bacterii sunt capabile de a transforma glucidele - inclusiv lactoza - dar şi alte hidrocarbonaţi în acid lactic. Acesta conferă un gust acru caracteristic produselor respective (produse fermentate – iaurt) deoarece scade pH-ul prin acesta împiedicând dezvoltarea microorganismelor patogene având un rol important în profilaxia infecţiilor sistemului digestiv. Bacteriile probiotice cele mai des folosite în industria alimentară sunt din genurile Bacillus şi Bifidobacterium cum sunt: Lactobacillus delbrueckii, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum, Streptococcus termophilus, Lactococcus lactis. Sunt deseori propuse de către medici, dietetici mai ales după tratamente îndelungate cu antibiotice, sau în tratamentul candidozei.