Lapte
Lapte Bătut
Iaurt
Sana
Chefir
Smântână
Brânză de vaci
Mozzarella
Unt
Produse "Góbé"
Produse 100% Naturale - lactis.ro
Laptele si produse lactate
 

   Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului, într-o proportie echilibrata, si sunt bine asimilate de catre organism. Laptele si majoritatea produselor lactate poseda proprietati dietetice.

   Laptele de vaca contine 3% proteine cu valoare nutritiva sporita, legate cu calciu si fosfor, cazeina, O cantitate nu prea mare de albumine si globuline. Laptele mai contine 3% grasimi, care se afla în forma de sfere mici, facându-le usor asimilabile, contin coles-terina echilibrata satisfacator cu lecitina. Lactoza laptelui (4,7%) se descompune în intestin în glucoza si galactoza. 

   Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce se asimileaza mai bine în comparatie cu alte produse. în lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac în acizi grasi indispensabili, fier si în alte microelemente hematopoie-tice, contine în cantitati mici toate vitaminele, dar mai ales B2, A si D.Laptele necesita pentru digestie efort mic din partea stomacului, în stare naturala si folosit la prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil în dietoterapia multor maladii. Laptele integral se exclude sau se limiteaza în enterocolite acute sau în acutizarea celor cronice însotite de diaree, în perioada pre- si postoperatorie, în intoleranta congenitala sau dobândita dupa bolile tractului gas-trointestinal în urma insuficientei fermentului lactaza în intestin. Mult mai rar intoleranta e cauzata de alergia catre proteina laptelui. 

   Bauturile acidolactice, obtinute în urma fermentatiei acidolactice sau dupa introducerea în lapte a unor microorganisme specifice ocupa un loc important în alimentatia dietetica. în produsele fermentate creste aciditatea pe contul acidului lactic sintetizat din lactoza, partial se dezintegreaza proteinele, sporeste cantitatea vitaminelor din complexul B, apar proprietati antibiotice. Comparativ cu laptele, aceste produse se asimileaza mai usor, stimuleaza secretia glandelor digestive, normalizeaza peristaltismul intestinal si inhiba în el microbii de putrefactie si nocivi.

   Brânza de vaci este o sursa importanta de proteine usor asimilabile, calciu, fosfor, vitamine din complexul B. Brânza de vaci grasa e mai bine sa fie folosita în stare naturala, cea degresata -pentru budinci etc. Brânza de vaci exercita efect lipotrop si se utilizeaza pe larg în maladiile ficatului, si ale sistemului cardiovascular, în obezitate, diabet zaharat, stare dupa combustii si fracturi ale oaselor precum si în multe alte boli. Brânza de vaci cu aciditate mica poate fi obtinuta nemijlocit la blocul alimentar. Pentru obtinerea a 100 g brânza de vaci calcinata se iau 700 ml lapte si 1,5-2 linguri de masa clorura de calciu 10%. Laptele se fierbe, se raceste putin si, adaugând clorura de calciu, se amesteca.Se strecoara prin tifon. Brânza de vaci cu aciditatea joasa poate fi obtinuta prin coagularea laptelui, cu ajutorul a 2 linguri de masa de otet 3% la 1 1 lapte fiert. Aceste variante ale brânzei de vaci sunt deosebit de necesare în boala ulceroasa, gastrite cu secretia sporita, în pancreatite.
   În alimentatia dietetica se foloseste cascavalul, brânza degresata, putin sarata si picanta, mai des în dietele din tuberculoza, maladiile cronice ale colonului si ficatului, în perioada de recon-valescenta, dupa infectii, în fracturile oaselor etc. Cascavalul ras se digera mai usor în comparatie cu cel taiat felii. Poate fi folosita brânza topita de calitate superioara.

   Înghetata este un produs nutritiv usor asimilabil, în care substantele nutritive ale laptelui si friscai sunt completate cu oua, zahar. Înghetata poate fi folosita în dieta hemoragiilor gastrointestinale, hemoragiilor interne. Ea contine 3% proteine, 3-15% grasimi, 15% zahar, 125-225 kcal.

Indicii calitatii produselor lactate

   Laptele de calitate buna are culoarea alba cu nuanta galbena, fara miros si gust neplacut. Semnele bauturilor acidolactice necalitative sunt gustul acido-acetic, mirosul de mucegai, cu aspect bombat.
Smântâna calitativa are culoarea alba sau putin galbuie, gust acidolactic, fara cheaguri sau grauncioare, ceea ce se stabileste la amestecarea ei cu apa calda. Smântâna necalitativa are gust acid sau acidoacetic, miros de putrefactie sau mucegai, consistenta spumoasa sau asemanatoare cu brânza.

   Brânza de vaci calitativa are miros si gust acidolactic, cea necalitativa - miros de mucegai, acid, rânced, gust acid, consistenta cleioasa.
Cascavalul calitativ are gust placut, specific produsului, nu este amar, are consistenta elastica, uniforma, crustat, fara fisuri, mucus si mucegai (în afara de variantele deosebite de cascaval). Cascavalul necalitativ are miros acid sau rânced, forma bombata, cu fisuri, mucus, mucegai.

   Laptele


Introducere
   În funcţie de conţinutul în smântână, laptele se clasifică în:
  • lapte integral (nesmântânit, aşa cum este produs de animalul producător de lapte)
  • lapte smântânit total (0,1% grăsime), utilizîndu-se separatoare mecanice
  • lapte smântânit parţial (smântânit tradiţional prin luarea smântânei care se ridică la suprafaţa lapetelui sau prin normalizare)
Normalizara laptelui înseamnă aducerea laptelui la un conţinut fix de grăsime. Acest lucru de realizează prin amestecarea laptelui integral cu cel smântânit.  Laptele din comerţ este fie smântânit, fie cu 1,6% sau 1,8% sau 2,4% grăsime etc. Se găseşte şi lapte cu procent mai mare de grăsime.

   În funcţie de tratamentul la care este supus, laptele se împarte în:
  • Lapte crud (nefiert sau nepasteurizat)
  • Lapte pasteurizat ceea ce înseamnă încălzirea lui în aparate speciale la o temperatură între 63-95 grade pentru câteva minute sau char o secundă, în funcţie de temperatură. Prin pasteurizare sunt distruse toate formele “vii” ale bacteriilor şi drojdiilor, mai puţin sporii. La temperatura ridicată (95) sunt distruse şi majoritatea vitaminelor, de aceea se practică în industrie o temperatură mai joasă.
  • Laptele fiert, este laptele pe care îl fierbem noi acasă. Temperatura depăşeşte 100 grade, este distrus cam tot (atât bacterii, drojdii, dar şi majoritatea vitaminelor). Cei mai mulţi spori sunt distruşi, dar unii spori pot rezista.
  • Laptele concentrat se obţine prin eliminarea a 2/3 din apă. Nu prea se mai fabrică.
  • Laptele praf se obţine prin uscarea laptelui concentrat, reducându-se apa la 3%.
  • Laptele omogenizat înseamnă supunerea la tratamente mecanice pentru fărâmiţarea şi răspândirea omogenă în masa laptelui a globuleleor de grăsime. În laptele crud, globulele de grăsime au diametrul de 0,5-15 microni. Prin omogenizare sunt făcute şi mai mici. Acest lucru face ca gustul laptelui să fie mai bun, stimulând papilele noastre gustative pe o suprafaţă mai mare, dar este avantajos şi tehnologic, laptele fiind mai omogen şi grăsimea mai fin emulsionată. Cu timpul micile globule de grăsime, fiind mai uşoare decât laptele se ridică la suprafaţă formând stratul de smântână. Omogenizarea ajută la prevenirea formării smântânii
  • Laptele UHT (Ultra High Temerature) este practic laptele fiert. El este ambalat de regulă în cutii de carton în condiţii aseptice. În cutii de carton poate fi ambalat şi lapte pasteurizat. În acest mod, el poate sta nedesfăcut la temperatura camerei luni de zile fără să se strice.
   În comerţ întâlnim de regulă:
  • Lapte pasteurizat parţial smântânit omogenizat
  • Lapte pasteurizat smântânit omogenizat
  • Lapte UHT (smântânit sau parţial smântânit) omogenizat
   Diferenţa dintre laptele din comerţ şi cel crud-integral (nesmântânit) este faptul că cel din comerţ are extrasă o parte din grăsime, deci, este mai slab, dar se poate găsi şi lapte integral. În rest, el este omogenizat ceea ce îi conferă un gust mai bun.
Alte diferenţe nu mai există între lapte, nici nu au voie să umble la conţinutul de proteine sau glucide.
   În ceea ce priveşte vitaminele, este mai bine să cumpărăm lapte din comerţ şi să îl bem fără să îl fierbem căci nu sunt distruse toate vitaminele (de regulă vitamina C şi acidul folic sunt distruse, acum depinde la ce temperatură a fost pasteruizat) decât să cumpărăm lapte de la ţăran care oricum îl fierbem. Prin fierbere, repet, se distrug aproape toate vitaminele.
  
   Laptele este alimentul cel mai complet si cel mai uşor asimilat de organism care contribuie la menţinerea stării de sănătate a organismului, la creşterea şi dezvoltarea normală a acestuia, mai ales în cazul copiilor şi a adolescenţilor, dar este recomandat şi persoanelor vârstince în prevenirea osteoporozei, bolnavilor, persoanelor care muncesc în medii toxice sau în condiţii grele de muncă şi, în general tuturor, pentru creşterea rezistenţei la infecţii şi substanţe toxice.

   Laptele este unul din alimentele de bază în nutriţia noastră deoarece conţine toate substanţele hrănitoare necesare creşterii, dezvoltării şi funcţionării normale a organismului. Ca dovadă a acestor afirmaţii este faptul că nou-născuţii (atât oameni sau animale) se dezvoltă normal, luni de zile, numai cu lapte. Specialiştii din cadrul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România recomandă a se consuma zilnic 500 ml lapte, 100 ml iaurt sau 300 grame brânză, în condiţiile în care acestea reprezintă 12% din hrana noastră zilnică, pe lângă carne, cereale, legume şi fructe.

   Laptele, sau “izvorul sănătăţii” cum mai este numit de specialişti, este un aliment complet. 0,75 litri de lapte asigură întregul necesar zilnic de proteine animale.
Brânzeturile reprezintă o sursă ieftină şi de calitate de proteine şi uşor de procurat.
Cazeina (proteina principală din lapte), globulinele şi albuminele conţin toţi aminoacizii esenţiali şi indispensabili vieţii. Proteinele reprezintă 3,5% din compoziţia laptelui de vacă, 5% din cel de bivoliţă şi 6% din cel de oaie.

   Lactoza (zahărul din lapte), care se găseşte în proporţie de 4,5% în laptele de vacă are avantajul uşoarei digestii şi asimilări de către organism.

   Laptele este o sursă bună de grăsimi, fin emulsionate pentru a fi uşor asimilate de organismele tinere. Laptele integral (nesmântânit) produs de rasele de bovine din România (Bălţata cu negru românească, Friza, Holstein, Bălţata românească, Bruna de Maramureş, Sura de stepă) conţine în medie 3,6-3,8% grăsime, dar unele rase, cum este rasa Jersy pot produce lapte cu până la 5% grăsime. Printre grăsimi, trigliceridele ocupă ponderea cea mai mare, dar laptele conţine şi cantităţi semnificative de fosfogliceride (printre care se numără şi lecitina). Dezavantajul laptelui este cantitatea redusă de acizi graşi esenţiali (polinesaturaţi) pentru care trebuie suplimentată hrana cu produse de origine vegetală, dar şi cantitatea destul de mare de colesterol.
Din cauza efectului aterosclerozant al laptelul pentru persoanele vârstnice atribuit colesterolului, APC România recomandă acestora să consume lapte parţial smântânit din comerţ.

   Laptele de bivoliţă şi cel de oaie sunt mult mai bogate în grăsime (8% respectiv 7,5%). Ponderea ridicată de grăsime, dar şi de cazeină le face ideale pentru fabricarea brânzei telemea, a iaurtului (pentru laptele de bivoliţă) şi a brânzeturilor grase.
Conţinutul ridicat al laptelui în săruri minerale, în special calciu şi fosfor, dar şi sodiu şi magneziu, îl face o sursă de nepreţuit pentru buna funcţionare a organismului indiferent de vârstă, pentru dezvoltarea sistemului osos al copiilor, combaterea rahitismului la copii şi prevenirea osteoporozei la vârstnici, motiv pentru care recomandăm consumul zilnic de lapte pentru orice vârstă. Laptele conţine astfel, peste 45 de elemente minerale. Trebuie ţinut cont, că o cură foarte prelungită cu produse lactate şi zaharoase nu este rrecomandată deoarece laptele conţine în cantitate mai redusă fier.
Conţinutul ridicat de vitamine (peste 25: A, grupul B, C, D, PP etc) atestă din nou valoarea hrănitoare ridicată a laptelui.
Trebuie ţinut cont de faptul că laptele îşi păstrează calităţile excepţionale numai dacă este produs în conformitate cu regulile de igienă.

   Laptele poate transmite boli, printre care unele sunt grave, ca: hepatita A, poliomielita, holera, tuberculoza, bruceloza. Din acest motiv recomandăm a se consuma numai lapte pasteurizat din comerţ sau lapte crud fiert. Totuşi, prin pasteurizare, dar mai ales fierbere, o parte din vitamine se distrug (în special vitamina C şi acidul folic).

(sursă: april.org.ro) 
Lactis